Archive for the 'Marketing online' Category

Piaţa de linkuri

„Online-ul românesc” s-a mai îmbogăţit cu un serviciu tocmai bun să întreţină iluziile oamenilor care vor să-şi promoveze site-urile rapid şi fără efort. Cei de la Trafic.ro s-au gândit să ajute proprietarii de site-uri să cumpere sau să schimbe linkuri şi conţinut într-un cadru organizat, aşa că au făcut o platformă.

Piaţa de linkuri este, citez, „un serviciu care facilitează încheiere de parteneriate între site-uri”, pe baza cererii şi ofertei. Până aici toate bune. Dar ce caută la informaţiile despre site-urile înscrise pe platformă Toolbar PageRank-ul sub denumirea „Google PageRank”? Bănuiesc că echipa Trafic.ro cunoaşte diferenţa dintre PageRank (cel pe care de fapt îl ştie doar Google) şi Toolbar PageRank. Probabil însă că mulţi din cei înscrişi în Trafic.ro şi care au primit newsletter-ul cu anunţul lansării habar n-au că Toolbar PageRank, chestia aia cu valoare între 0 şi 10 reprezentată printr-un segment verde, nu indică adevăratul PageRank şi că în general ar fi bine să-şi bată capul cu alte lucruri.

După cum poate mulţi nu ştiu că Google cere să marchezi ca atare linkurile plătite şi să nu beneficiezi de pe urma lor pentru a urca în paginile de rezultate ale motorului lor de căutare. Mai mult decât atât, schimburile de linkuri organizate în general sunt împotriva Google guidelines. Fiecare schimb de linkuri organizat în scopul de a transmite PageRank şi de a consolida prezenţa pe Google încalcă regulile acestui motor de căutare. Deci „Google PageRank” nu ar fi trebuit pus deloc la detaliile despre site-uri, fiindcă teoretic nici webmasterii care vor schimb de linkuri nu au voie să ţină cont de această informaţie când decid cu cine fac parteneriate.

Ana Matei merge până la a spune că iniţiativa e una oarecum ilegală în sensul în care nu respectă politicile Google. Personal mi se pare exagerat să consideri regulile Google nişte legi universal valabile, că oricât de important ar fi Google nu controlează tot ce e online. Să zicem că nici mie nu mi-ar păsa prea mult de politicile Google dacă nu m-ar afecta. Însă ca furnizor al unui serviciu nu ai oare responsabilitatea morală de a te asigura că beneficiarii nu sunt induşi în eroare?

Sigur că cei care vor folosi platforma vor răspunde pentru propriile acţiuni şi e normal să fie aşa. Totuşi, a spune că doar oferi o platformă şi că ce fac oamenii prin intermediul ei e problema lor se apropie cam mult de disclaimerele de pe site-urile pe care se vând instrumente pentru spionat sau pentru copiat la lucrări şi examene. Acelea care transmit ceva de genul: dacă se încalcă legea ori regulile nu e vina noastră, nu ne asumăm nici o răspundere, doar vă furnizăm mijloacele necesare şi fiecare le foloseşte pe riscul lui.

Dacă serviciul n-ar fi fost numit şi poziţionat ca „piaţă de linkuri” ar fi fost altceva. O platformă care să faciliteze obţinerea de conţinut mi se pare chiar o idee bună. Însă a pedala pe schimbul şi vânzarea de linkuri înseamnă a încuraja iluziile proprietarilor de site-uri şi a le întreţine ignoranţa. Căci oamenii care se pricep îşi pot căuta în continuare singuri partenerii – cei care prezintă interes ar trebui să fie suficient de vizibili ca să-i poţi găsi rapid. La fel vor face şi cei pentru care nu contează dacă se pricep sau nu fiindcă îi preocupă doar tematica şi calitatea conţinutului. Deci cui se adresează de fapt serviciul de schimb sau vânzare de linkuri? Celor care nu ştiu cum să facă aşa ceva şi nu pot aprecia corect valoarea linkurilor propuse, după cum nu pot aprecia nici riscurile la care se expune site-ul lor?

Halte

Gata, e stabilit. Colecţia mea de site-uri (când o să am timp să mă ocup de asta) se va numi Halte.ro

De ce halte? Ştiu că nu sună foarte frumos… dar se potriveşte cu ideea de a colecţiona site-uri de nişă. Halta e o staţie mică pentru trenuri locale, unde coboară cine stă acolo sau are treabă chiar în locul acela mărunt, fie el sat, comună sau ce o fi. Mai înseamnă pur şi simplu oprire, popas. În franceză e de asemenea o interjecţie cu valoare imperativă, cum ai spune în română „stop!”

Site-urile pe care vreau să le colecţionez sunt fix ca nişte halte: nişte staţii neimportante, fără pretenţii, în care probabil că nu coboară mulţi. Pentru localnici /vizitatorii fideli, halta e staţia unde cobori pentru a merge acasă / în spaţiul tău / în comunitatea ta.

Însă pentru un amator de călătorii o haltă poate fi un popas între 2 trenuri: cobori, descoperi un loc, fotografiezi sau iei notiţe şi pleci mai departe. Dacă ţi-a plăcut mult acolo sau ai la un moment dat nevoie de ceva poate revii. Dar ca să revii e bine să ai o hartă a staţiilor.

Halte.ro va fi o astfel de hartă, una pur personală. Dacă o să dorească şi alţii să o folosească e cu atât mai bine, însă harta va exista în primul rând pentru mine. Şi pentru acele staţii locale ce merită să fie pe mai multe hărţi. Fiindcă sunt frumoase şi speciale.

Îmi fac director web

M-am hotărât: îmi fac un director web. Mă gândeam oricum să scriu despre diverse site-uri pe blog şi să-mi alcătuiesc o listă de site-uri interesante descoperite pe web. Sigur, aş putea să-mi fac bookmarks online, dar un director web parcă e mai bun.

Îmi aduc aminte cum am început acum 4 ani, când m-am reprofilat pe SEO: am fost angajată să înscriu site-uri în directoare web, să pun linkuri pe site-uri, să scriu ceva texte… am şi avut de făcut 2 directoare web nou-nouţe împreună cu un programator. A fost primul meu job full-time şi prima întâlnire cu fascinanta lume a site-urilor şi a motoarelor de căutare. Înscrierea în directoare a devenit apoi o chestie făcută din când în când, după necesităţi, ceea ce m-a bucurat. Pentru că directoarele web sunt cam naşpa şi prefer oricum să fac ceva care le e de folos şi utilizatorilor.

Mi-am adus aminte de ce nu-mi plac directoarele zilele astea, când m-am tot plimbat pe ele, minunându-mă de ce mizerii sunt pe acolo. De exemplu, uitându-mă prin categoriile Educaţie sau Învăţământ, că tot lucrez de 2 ani încoace cu site-uri educaţionale, am găsit o mulţime de site-uri de referate şi site-uri unde se vând lucrări de licenţă (la referate mă aşteptam, dar de astea din urmă chiar nu ştiam că au apărut ca ciupercile după ploaie). Nu înţeleg cum de nu se sesizează vreo autoritate, site-urile de referate şi de lucrări la comandă ar trebui interzise.

În fine… revenons à nos moutons. Directoarele web sunt aşa cum sunt fiindcă trebuie şi ele să trăiască şi multe acceptă orice fel de site-uri, chiar şi în categoriile nepotrivite. Până la urmă, ele sunt o oglindă a ceea ce găseşti pe web, care-i mare şi plin de spam. Dar directorul meu propriu n-o să vrea să crească mare, o să fie mic şi cuminte şi o să facă tot ce-i spun. Va fi populat cu site-uri originale/obscure, pe care numai eu o să le adaug, după criterii absolut personale.

Momentan am probleme de ordin tehnic. Dacă tot am început să mă joc cu WordPress, am aflat că există un plugin WordPress pentru directoare web care pare mişto şi pe care o să-l încerc. Bineînţeles că nu pot să-l instalez aici fiindcă blogul e găzduit pe WordPress.com… Eh, tot voiam să-mi iau un domeniu, mi-a venit în minte un nume puţin cam aspru ca sonoritate dar care e foarte sugestiv. O să mă interesez de găzduire + cumpărare domeniu. Dacă citeşte cineva aceste rânduri şi îmi poate recomanda unde să-mi găzduiesc site-ul (preferabil fără să mă coste prea mult) i-aş fi foarte recunoscătoare.

Socializând la Lumea SEO PPC

Am fost şi eu la întâlnirea Lumea SEO PPC de seară din 23 iunie, pentru o seară de networking şi discuţii libere. Să mai cunosc şi eu nişte oameni din misterioasa „comunitate” din care teoretic fac parte, să socializez…

Bineînţeles că am ajuns acolo şi la început ne uitam unii la alţii gândindu-ne despre ce să discutăm. Eu personal chiar nu ştiam ce să spun. E obositor să fii inteligent şi interesant. Paranteză: Bogdan Aron se mira de ce nu-mi place mie Twitter-ul. De-aia nu-mi place, că trebuie să fii mereu acolo şi să ai ceva interesant de spus. Iar dacă nu e sarcină de serviciu (căci la mine nu e) chestia asta cu conectarea cvasi-permanentă mi se pare uşor nesănătoasă.

Până la urmă am reuşit să legăm nişte vorbe şi per ansamblu mi-a plăcut întâlnirea (mulţumesc lui Olivian şi celorlalţi), dar e greu să discuţi aşa, fără un punct de pornire, cu persoane necunoscute. Data viitoare o să încerc să mă pregătesc cu un subiect. Sau măcar un banc. De obicei, când oamenii nu ştiu despre ce să vorbească încep să spună bancuri. Poate data viitoare povestim câte ceva amuzant ca să spargem gheaţa. La un moment dat am avut de pildă o clientă clarvăzătoare…

Orange Online Meetup – Utilizatorul român de internet

Am fost şi eu aseară la Orange Online Meetup, să văd ce spune studiul InSites despre utilizatorul român de internet şi ce au de spus oamenii importanţi din „industria online”.

Nu pot să nu menţionez că organizarea a fost proastă de tot. Mi se pare foarte nepoliticos să porţi discuţii într-o limbă pe care invitatul principal n-o înţelege, fără să se asigure traducerea. Dar să trecem peste asta. Un participant non-marketer (un utilizator obişnuit din câte am înţeles, adică ăla pe care se presupune că trebuie să-l descoperim şi să-l cucerim) a postat deja un comentariu foarte grăitor pe blogul lui Orlando Nicoară. Ceea ce cred că nu a înţeles Ciprian e că întâlnirea nu era cu publicul, ci între cei care îşi câştigă existenţa promovând diverse chestii online. Iar aceştia au tendinţa să discute despre lucrurile care îi dor şi care n-au neapărat legătură cu utilizatorul român de internet.

7 lucruri pe care le-am reţinut eu, un mic optimizator care interacţionează direct cu utilizatorii, din această întâlnire cu oamenii mari care au bugete, gadgeturi cool şi followeri pe Twitter:

1. brand identification e o chestie foarte tare (mi-au plăcut exemplele date)

2. advertising is replaced by activation, dixit Sam Berteloot; toată lumea cade de acord asupra importanţei conversaţiei cu utilizatorul

3. dar în România în acest moment trebuie să fii disperat ca să te duci online

4. în aceeaşi ordine de idei, prezentatorul încheie apoteotic cu „we’ll repeat again and again that internet is here to stay”, poate voia să ne rassureze că vom avea şi în viitor cu ce să ne câştigăm existenţa

5. „word of mouth doesn’t just happen, you need to do something”, zice Bogdana Butnar, dar se pare că marketingul nu ştie cum sau nu are timp să se ocupe şi de asta; poate nici nu are cu ce, fiindcă foarte multe depind până la urmă de produsul în sine

6. „so you’re saying that all marketing here in Romania are egoistic bastards” – prezentatorul către Bogdana Butnar; hmm… maybe the problem is not that we are selfish (that’s already understood) but that we sometimes forget users too are selfish people who only care about what they want and we put our own selfishness above theirs when they could work perfectly well together, in a nice little romance, if we were clever enough about it

7. 51% din oameni ar lua internetul cu ei pe o insulă pustie (dacă am auzit eu bine)
Am lăsat asta cu insula la sfârşit fiindcă e lucrul care mi-a atras cel mai mult atenţia din toate cifrele alea (şi îmi pare rău că n-am pus întrebări la momentul respectiv, m-am gândit că se va discuta oricum). Ce ar lua ceilalţi 49%? Oare cum a fost formulată întrebarea? Au fost mai multe răspunsuri posibile, gen internet vs. telefon mobil? Îmi vine foarte greu să cred că doar 51% din oameni ar lua internetul cu ei pe o insulă unde ar fi privaţi de compania altor persoane. Valoarea sa nu constă oare tocmai în faptul că, pe lângă volumul imens de informaţie, ne pune la dispoziţie the next best thing după interacţiunea directă? Acum depinde şi de ce înţelegi prin internet (sau cum îl definesc utilizatorii), poate e vorba doar de web în sine, fără aplicaţii IM şi altele. Mi-ar fi plăcut să ştiu mai multe. Dacă doar jumătate din oameni ar alege internetul (unde ai şi comunicare cu alţii şi informare şi entertainment) probabil că online-ul e într-adevăr overrated.

În concluzie, întâlnirea s-a dorit a fi despre utilizatorul român de internet, dar a degenerat în discuţii despre problemele industriei online. Subiectul propus era totuşi generos. Poate se face o continuare…



%d blogeri au apreciat asta: