astăzi avioanele nu mai umplu aerul cu zgomotul lor asurzitor
cenuşa pluteşte peste aeroport acoperind zidurile transparente
cozile s-au rupt în bucăţi şi s-au întins pe podea
degetele desenează resemnate pe geamuri
te uiţi drept la mine şi nu mă vezi tremurând
în carcasa mea metalică între marcajele inutile
cataclismul ăsta durează prea mult şi degetele
au obosit să mai numere
să batem din picioare să se risipească cenuşa
să mergem în cerc purtând o pancartă
să strigăm cu litere mari de tipar REPATRIAŢI-MĂ
acasă e geamul prin care priveşti într-o singură direcţie
aprilie 2010
1 Răspuns to “În aeroport”